Dans une pastille précédente, j’évoquais les sources littéraires du Rififi à Bucarest.
Aujourd’hui, je voudrais parler du rôle qu’a joué le cinéma dans l’écriture de ce roman.
Tout d’abord, pour celles et ceux qui auraient déjà lu Du Rififi à Bucarest, vous aurez observé que je me suis amusé à plusieurs reprises à mentionner des longs-métrages ainsi que des réalisateurs célèbres : Jules et Jim, Almodovar, 4 mois 3 semaines et 2 jours, Un homme d’exception,… Et je me suis même permis de mettre en scène le tournage d’un film imaginaire dans lequel jouerait Medeea Marinescu.
Il faut dire que le cinéma occupe dans ma vie une place importante.
Dans ce domaine, je confesse avoir une particulière fascination pour le travail de Jean Boyer, Michel Audiard, Philippe de Broca, Edouard Molinaro, Jean-Paul Rappeneau. Bref pour ces grands scénaristes et réalisateurs d’un cinéma français dit populaire.
Mais également pour le cinéma américain dit de « divertissement ». Tels que les films de Lubitsch, de Billy Wilder ou de Hitchcock. Qui me laissent toujours admiratif pour leur dynamique narrative, la place qu’ils accordent à l’humour et à leur capacité à créer des films à la fois intelligents et divertissants. Du Rififi à Bucarest a donc été créé, en partie, dans cet esprit et ce parti pris cinématographique.
***
Ce rol a jucat cinematograful în Du Rififi à Bucarest?
Într-un interviu anterior, am menționat sursele literare ale Du Rififi à Bucarest.
Astăzi, aș dori să vorbesc despre rolul pe care cinematograful l-a jucat în scrierea acestui roman.
În primul rând, pentru cei care au citit deja Du Rififi à Bucarest, ați putut observa că m-am distrat de multe ori menționând filme precum și regizori celebri: Jules et Jim, Almodovar, 4 luni 3 săptămâni și 2 zile, O minte sclipitoare,… Și chiar mi-am permis să regizez filmarea unui film imaginar în care ar apărea Medeea Marinescu.
Trebuie spus că cinematografia ocupă un loc important în viața mea.
În acest domeniu, mărturisesc că am o fascinație deosebită pentru munca lui Jean Boyer, Michel Audiard, Philippe de Broca, Edouard Molinaro, Jean-Paul Rappeneau. Pe scurt pentru acești mari scenaristi și regizori ai unei așa-numită cinematografie franceză populară.
Dar și pentru cinematografia americană. Ca si filmele lui Lubitsch, Billy Wilder sau Hitchcock. Admir dinamica lor narativă, locul pe care îl dau umorului și capacitatea lor de a crea filme inteligente dar și distractive în acelaș timp.
Du Rififi à Bucarest a fost creat, în parte, în această stare de spirit cinematografic!
***
2 – Un polar ? Mais avec quel arrière-plan ?
3 – Est-ce que toute l’histoire est tirée d’une histoire vraie ?
6 – Qui est Arthur ?
7 – Quelles sont les sources littéraires du « Rififi à Bucarest » ?
8 – Arthur est-il amoureux ? Est-ce un sentimental ?
9 – Quelle place a joué la langue roumaine dans l’écriture du roman ?
10 – Quelle est la place du cinéma dans « Du Rififi à Bucarest » ?
11 – Comment gère-t-on en tant qu’auteur un personnage qui n’est pas un personnage de fiction ?